Pe Mădălina am cunoscut-o anul trecut. Managerul ei de atunci ne-a contactat dacă nu vrem să o luăm la festival și am zis da, fiindcă ne place să avem artiști români în festival, mai ales pe aceia care ni se par ”noi”. Însă cu vreo două luni înainte de festival, Mădălina a concertat la în Cluj cu a ei orchestră și ne-am dus să îi vedem.
Și ce surpriză am avut! Starea pe care am simțit-o a fost similară cu starea pe care o aveam când eram mici și ne citea cineva o povestea. A fost o călătorie frumoasă, ca într-un basm, în care voiai să vezi ce se întâmplă mai departe, dar nu-ți doreai să ajungi la final. După ultima piesă, a fost greu să mai asculți altceva, ca atunci când mănânci ceva bun și nu vrei să-ți dispară gustul din gură. Ne-a plăcut de ei.
Imediat am luat decizia de a muta concertul lor pe o poziție mai bună. Am simțit cumva că vor fi o deschidere bună pentru Asaf Avidan. Și ce dreptate am avut! Cred că a fost unul din cele mai bune concerte din ediția de anul trecut.
Așa că am chemat-o încă o dată pe Mădă la Jazz in the Park, doar că de data asta în Parcul Central, cu intrare liberă, să o vadă cât mai multă lume. Și am stat cu ea la povești, ca să vedeți la ce să vă așteptați. Iată povestea:
- Întâi de toate, cu bune și rele, zi-ne cum a fost experiența ta de anul trecut de la JiP. Cum ți-a plăcut locul, cum ai simțit publicul? De asemenea, ai apucat să dai o tură prin festival? Ce ai văzut?
Salutare!
Sunt Mădă și îmi amintesc cu draaag, da, experiența de anul de trecut, uau, a fost intensă. Primul festival la care am venit și am stat toate zilele, am participat la toate concertele, am văzut tot în măsura în care m-am putut împărți între scene. Am savurat fiecare artist și am adunat toate emoțiile pentru când am urcat noi pe scenă. :)) M-am simțit total din peisaj, și emoția cea mai intensă pe care am simțit-o, a fost că am urcat pe aceeași scenă cu artiști pe care îi îndrăgesc tare mult.
Concertul nostru a fost ca un vis cu ploaia care s-a oprit, cu apus și cu noi care abia așteptam un public așa numeros să ne descopere muzica. Am văzut oameni care sigur nu ne știau și după primele cântece deja dansau cu noi.
- Cum a fost anul 2022 pentru tine? Ai lansat albumul Roiesc și te-ai plimbat prin țară cu el. Cum simți că a prins albumul la public?
„Iubesc să ROIESC Așa simt, așa trăiesc” – ăsta e spiritul albumului, calcă pe cărări nebătute în căutarea noastră de povești. Am creat câteva mituri cu elemente ale cosmosului și ale naturii, le-am pus în versuri de descântat și de dans. Îmi place mult folclorul și vorba veche, și am valorile înrădăcinate în timp, dar facem cântece noi, inspirate din noi, din noi cei de acum din prezent, cred că de asta au rezonat așa mulți oameni. E ceva al nostru ca popor. Am cântat pe scene mici și mari, de la Deva la Iași, și din Cluj la București, am simțit peste tot că am reușit să mă conectez cu lumea, nu degeaba îi spun eu muzică lumească: sună ca locurile de pe unde ne-am tras seva – bucovinean, moldovean, sud-dunărean și balcanic, așa cum e toată România.
Roiesc încă are multe povești de spus și chiar acum noi ne pregătim să lansăm videoclip pentru piesa Nu ai nume – avem și o latură socială în mesajul cântecelor noastre și ne dorim să o facem auzită.
- Ai cântat la Jazz in the Park, dar ai cântat și la Electric Garden. Ai fost și în Atelier (Cluj) și prin filarmonici. Ai un stil muzical polivalent și te potrivești în multe locuri. Dar ție unde îți place cel mai mult? Care e vibe-ul în care te simți cel mai bine?
Toate concertele noastre au concepte adaptate în funcție de starea pe care vrem s-o oferim sau orașul în care ne aflăm. Ne schimbăm și scenografia spectacolului dacă ne permitem, cu alte cuvinte ne place să ne „jucăm”. Ne place să cântăm în aer liber cel mai mult, dar din experiență, am văzut că ne potrivim și la foc sau gura sobei pentru o audiență foarte restrânsă. Ne folosim de ce avem și proiectăm ce vrem.
E muzica de mers pe deal, dar și de show de festival, iar eu tot desculță o să fiu. :X
- Tu ce muzică asculți?
Hmm. Grea întrebare. Ascult foarte multă muzică instrumentală și diversă, îmi place mult muzica georgiană. Sincer, ascult muzică fără voci pentru că atunci când lucrez la mi-e foarte greu să mă concentrez altfel. Apare în capul meu întrebarea: “Da’ oare cum a făcut asta cu vocea?”- defect profesional aș putea spune. :))
- Acum ai o misiune grea. Zi-ne cu cine ții din concursul festivalului?
Daa, nu cred ca trebuia să fiu părtașă la asta, dar dacă mă întrebi, țin cu Andrei Petrache Trio, sunt de-ai noștri și-s chiar mega talentați. Philip percuționistul din trio, întregește și formula noastră de orchestră. E un tip colorat bini.
Îți mulțumim, Mădălina pentru povești și ne vedem în parc!
Abia aștept. Mulțumesc de întrebări, m-au ajutat să mă transpun un pic acolo.
Mădălina Pavăl Orchestra va concerta Vineri, 30 iunie, de la ora 22:00, pe scena principală din dragul nostru Parc Central. Vă așteptăm!
